VAGABÓND, -Ă, vagabonzi, -de, adj., s.m. și f. (Om sau animal) care rătăcește fără rost pe drumuri, care hoinărește fără țintă; (om) fără ocupație stabilă, fără domiciliu fix. ♦ (Om) de nimic, fără căpătâi. – Din fr. vagabond, lat. vagabundus. Cf. it. v a g a b o n d o.
Sursa: DEX '98
Apoi citesc foarte des faptul ca multi dastepti d-astia - care ii critica rau pe altii si li se baga in vieti fara rost, mai au si facultati si mai sunt si profesori universitari unii, mai mare rusinea dracu'
Când scriem numai şi când scriem nu mai
Numai Patrocle era prietenul Lizucai numai- doar ;
Nu mai merg la mare în această vara
nu mai- nu se mai poate ;
Ma bucur sa stiu si sa vad ca citindu-mi blogul, multi s-au autosesizat si s-au autocorectat, scriind mai nou corect romaneste.Bravo lor pentru asta, sunt de admirat si incet-incet veti ajunge poate la performanta, de-a scrie corect, macar ca unul cu nota 10 la gramatica cand termina generala ! . 

.